Graul ar trebui sa fie insamantat intr-un teren plat cu umiditate buna a solului. Acest lucru este realizat mai usor in sistemele de productie care nu protejeaza suprafata solului.
In cazul in care patul de seminte este slabit si semintele vor fi asezate pe sol uscat, intarziati insamantarea pana cand exista suficienta umiditate pentru a fixa patul cu o operatiune de prelucrare superficiala. Semintele asezate intr-o gramada de seminte vrac sunt una dintre principalele cauze ale afectiunilor de iarna, cum ar fi putregaiul de radacini si coroana. Utilizati pentru asta un motocultor.
Cand semanati grau de toamna in conditii de sol uscat in acest an, sapati mai adanc. De asemenea, adaugati greutati burghiului pentru a asigura penetrarea si a forta samanta in sol, asigurand un bun contact intre seminte si sol.
In cazul semintelor cultivate (de obicei, in cazul in care incoltesc) in cazul in care semintele pot fi asezate in sol ferm la o adancime corecta de insamantare pentru soiul de grau de toamna, optiunea cea mai buna a producatorului este probabil sa puna samanta chiar daca solul este uscat si semintele de grau germineaza pana cand ploua. Acest lucru reduce riscul de a astepta o ploaie pentru a uda solul.
Adancimea maxima a soiului de grau de iarna cu coleoptila de lungime scurta este de 2 cm intr-un sol de lut de namol. In cazul solurilor extrem de fin texturate, cu continut ridicat de argila, reduceti adancimea de insamantare cu 0,5 inch. In soluri cu structura grosiera cu mult nisip, cresteti adancimea de insamantare cu 0,5 inch.
Pentru soiurile de grau de toamna cu coleoptile cu lungime medie, adancimea de insamantare poate fi marita cu 0,5 inch; pentru soiurile cu coleoptile lungi, adancimea de insamantare poate fi de pana la 3 inci cu ajustarea pentru textura solului. Daca semintele sunt plantate prea adanc, dincolo de alungirea coleoptilului, materialul saditor nu poate iesi si rezultatul va fi o stare proasta a culturii.
Se recomanda motcultoare si semanatori de aer cu dispozitive de deschidere a pistoalelor, utilizate in mod traditional in soluri tratate, puncte de varsare de buna calitat pentru ca se imbunatateste de obicei performanta.
Motocultoarele mai ales cele cu spatiere mai mari, pot sa aseze semintele mai adanc, deoarece pot construi o creasta numita brazda. Cu toate acestea, producatorii trebuie sa utilizeze o viteza mai mica, astfel incat randurile adiacente sa nu fie acoperite cu sol.
Daca solul nu a fost prea adanc, este de obicei posibila utilizarea burghiului pentru a pune semintele in solul ferm si umed. Exploatarea profunda a solului sau aplicarea amoniacului anhidru poate sa usuce solul, astfel incat este posibil sa nu fie posibila asezarea samantei in sol d chiar si cu o brazdare adanca, cu burghiu.
Exista dezavantaje ale motosapei puternice si ale brazdelor pe care le creeaza. Cea mai mare este ca, daca se produce o ploaie torentiala, crestele vor fi distruse, iar semintele sau plantele in curs de dezvoltare vor ajunge sub o acoperire prea mare a solului. In plus, plugul face o lucrare considerabila, ingramind reziduul care este cel mai bine lasat pe suprafata solului pentru a conserva umiditatea.
